Dan Sultanescu: Pe cine mai reprezinta PDL Bucuresti? Functia fundamentala a unui partid politic este, sau ar trebui sa fie, cea de reprezentare. Un partid e facut sa reprezinte un numar de cetateni in decizia politica. Reprezentarea trebuie sa fie simpla si clara, pentru ca omul obisnuit sa se poata regasi in mesajul partidului, in oamenii propusi de partid, in valorile care par ca exista in jurul acelui partid. Si, implicit, sa-l voteze. Sunt curios, in aceste zile, pe cine mai reprezinta PDL Bucuresti. Cu mesajele sale impotriva “intelectualilor” (scuze pentru ghilimele), PDL se indeparteaza de un public pe care il atrasese in anii 2000. Cu parteneriatul pe [ » citeste mai mult ] |
Tot ce trebuie să știți despre „antieuropenismul” USL în două desene simple Atunci când domnii Ponta și Antonescu au început să se supere pe coana Merkel și coana Europă au relansat acea ocupație înșelătoare pe care am putea-o numi „analiză de discurs și valori”. Grupuri-grupuri de analiști, altfel hârșiți în politica românească, au venit și ne-au spus că ascultând ce spun putem vedea valorile „adevărate” ale cuplului Ponta-Antonescu.
Printre ei, și eu am sucombat acestor cântece de sirenă. Iar la mine chiar nu este scuzabil. Pe vremuri un întreg capitol al lucrării mele de licență explica de ce analiza de discurs și explicațiile ideologizante nu explică comportamentul PRM, iar literatura de specialitate este inutilă într-o analiză bazată pe comportamentul rațional al partidelor.
More… |
Andrei Cornea şi Constituţia De curând domnul Cornea a scris în Revista 22 un articol îndemnând pe cei de un gând asemenea domniei sale să nu (mai) susţină modificarea Constituţiei. Motivele invocate sunt mai multe, dar în esenţă se distinge unul: pe 9 decembrie nu vor câştiga partidele în care dl Cornea are (fie şi relativă) încredere.
În mod salutar, dl Cornea nu se aruncă să desfiinţeze a priori idealurile de republică parlamentară purtate de unii politicieni USL, şi nici nu pare să se teamă că acestea vor aduce sfârşitul lumii. Se teme însă, pe termen scurt, de „dictatura majorităţii” şi preferă Constituţia în varianta „clarificată” de CCR.
Nu sunt de acord cu tema dictaturii majorităţii – nu înţeleg care e minoritatea oprimată. Dar sunt de acord – şi am scris despre asta – că actuala configuraţie politică oferă opţiuni unice de abuz.
More… |
Tema „Jos Băsescu” explicată băsescienilor De ce se mai vorbește de „Jos Băsescu”? Este o întrebare pe care mi-o pune din când în când unul sau altul dintre simpatizanții ARD. Iar această întrebare revine suficient de des pentru ca eu să încep să fac distincția între diverse nivele ale răspunsului.
Cel mai simplu este răspuns este să amintim track-record-ul lui Traian Băsescu. „Vin la Primărie”, cele două scrutine prezidențiale, ultima suspendare au fost câștigate la limită și în pofida predicțiilor. Mai mult, unele aceste victorii au fost multiplicate prin acțiunea instituțională și cvasi-instituțională a președintelui, ducând la apariția guvernelor Tăriceanu și Boc, răsturnarea majorităților parlamentare etc.
Este adevărat că intre cele ~5 milioane obținute la alegeri și cele ~2.5 milioane de oameni ținuți acasă la suspendare este o mare diferență. Să ne amintim însă că politica de zi cu zi este mai mult o artă decât o știință. O serie de succese precum |